La încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unei afaceri, există anumite obligații pe care părțile implicate le au după închiderea tranzacției. Aceste obligații sunt menite să asigure o tranziție lină și să minimizeze riscurile pentru ambele părți.
După negocierea clauzelor contractului, părțile sunt de obicei dornice să finalizeze rapid tranzactia. Cu toate acestea, din cauza complexității unor astfel de tranzacții, este o practică comună ca tranziția economică propriu-zisă să aibă loc cu o întârziere semnificativă după data semnării contractului. Ca urmare, tranzactia presupune cel putin doua momente distincte, respective data semnarii si data finalizarii sau a inchiderii tranzactiei.